Cam aşa suna o campanie a celebrei beri Tuborg. Dacă în alţi ani te făcea să te gândeşti la sărbători acum nu cred că îmi mai stârneşte interesul. Vina nu este a Tuborg-ului ci a stării monotone care s-a lăsat. Un fulg de nea rătăcit dacă zăream mai aveam speranţa că vin sărbătorile, dar hainele subţiri şi griul uscat de afară mă sufocă psihic. Începând cu zilele trecute oraşele sunt împânzite cu beculeţe care mai de care mai colorate. Dar cu ce folos? Lipseşte oare albul imaculat care strălucea sub aglomeraţia de luminiţe?
Anul acesta nu simt miros de portocale, de măr copt, de vin fiert cu scorţişoară, nu aud lemnele cum ard în sobe, clopoţei şi copii care să repete două trei versuri, nu aud sărbătorile cum îmi bat în geam. Ar trebui mutat Crăciunul în ianuarie... sau poate chiar în februarie, ar trebui să ne dăm cu vremea pentru a conserva farmecul acestei sărbători. Cuvântul cadou e pierdut în copilărie lângă un colind, lângă Moş Crăciun. Noi acum suntem pierduţi într-o lume virtuală, unde vizual..putem da de zăpadă.
Urăsc căldura.
...... şi totuşi.... sărbătorile vin...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu